joi, 4 februarie 2010

Viata de caminist

Incep sa iau tot mai in serios varianta de a nu mai sta in camin, sau cel putin nu in caminul asta. De fiecare data cand se apropie sesiunea(si anul trecut, si anul asta) pe baietii de la camera alaturata ii apuca cheful de petreceri...si o tin asa pana dimineata la ora 7.Cum poti in sesiune, atunci cand toata lumea invata, tu sa te apuci sa dai show-uri cu manele pana la 7 dimineata, pana vine politia la usa ca sa iti dea macar 5 milioane amenda?
Am ajuns sa adorm cu guta(intetionat am scris cu litera mica) si sa ma trezesc cu salam(nu mancarea).
In plus nu ii inteleg pe cei care dupa ce se imbata incep sa rage mai ceva ca o vita, de parca nu stiu ce Van Damme's ar fi ei, cand au putin alcool in sange.
 Singurele avantaje pe care la gasesc ar fi colegii de camera, cu care toata departarea asta fata de familie pare mai usoara, si faptul ca nu am de traversat decat Copoul pentru a ajunge la facultate. Poate la anul reusesc sa conving colegii sa ne mutam in alt camin.