Punct. Si atat!

De cateva zile a inceput semestrul 2. Cum nu prea am ce sa fac, acum e o plictiseala mare, singura bucurie fiind fetele frumoase pe care le mai vad la cursuri, prin facultate. La unul din aceste cursuri, un profesor ne-a intrebat ce este frica, cum o simtim si mai ales cand ne-a fost ultima oara frica. M-a pus pe ganduri, asa ca doresc si eu sa raspund: cel mai tare mi-a fost frica atunci cand am sarutat pentru prima oara o fata(recunosc!).
Nu stiu altii, dar eu simt frica prin adrenalina, in 2 trepte: cand frica e moderata ma ajuta foarte mult sa ma concentrez si astfel ma mobilizez foarte bine si obtin rezultate care si pe mine ma mira, iar a doua treapta, ei aici e mai dificil, adrenalina e atat de puternica incat ma blochez pur si simplu si nu mai pot face nimic.
Totusi, cateodata imi place frica. Spre exemplu, m-am gandit de multe ori cum ar fi ca maine sa inceapa un razboi si sa fiu nevoit sa plec pe front. Da, razboiul e una dintre marile experiente pe care eu cred ca daca ai posibilitatea sa le traiesti, sa nu eziti. Razboiul, prin agresiunea lui, te modeleaza dupa cum vrea, te face un om nou. Oare cum ar fi daca maine as pleca pe front?